Tutorial WEB - Introducere In SQLite

SQLite este un sistem de gestiune al bazelor de date. Chiar dacă unii dintre voi v-aţi putea gândi că piaţa este deja plină în această zonă, s-ar putea ca citind acest articol să vă răzgândiţi. Sigur că SQLite nu se va putea "pune" probabil niciodată cu "granzii" bazelor de date dar citiţi până la capăt fraza următoare şi pun pariu că veţi deveni curioşi:
SQLite se constituie dintr-un singur fişier, cam 250KB (ridicol nu?!), el nu trebuie instalat ci doar copiat pe calculatorul unde se doreşte, nu ai nimic de administrat la el, nu necesită nici un driver sau mai ştiu eu ce altceva adiţional, implementează cam tot standardul SQL92, lucrează cu tranzacţii (ACID), baza de date este stocată într-un singur fişier şi culmea, mai poate fi şi "sharată" între mai multe maşini, la final vă mai spun că testele indică pentru operaţiile comune, ca SQLite este de cel puţin 10 ori mai rapid decât PostgreSQL şi de cel puţin 2 ori decât MySQL.
Mai sunteţi aici? Atunci vă dau şi vestea cea mai importantă: da, PHP poate să lucreze cu SQLite (şi o face chiar bine). Acum, pentru că sunt sigur că nu mai plecaţi o să vă dau şi veştile proaste: nu implementează conceptul de "FOREIGN KEY constraints", nu ştie RIGHT OUTER JOIN şi nici FULL OUTER JOIN, view-urile sunt doar read-only (aici cred că exagerez un pic, parcă n-ar fi un lucru aşa rşu) şi da, aşa este, nu există noţiunea de "user" deci comenzile GRANT sau REVOKE le puteţi uita când lucraţi cu SQLite.
Ce altceva nu mai ştie: dacă vrei să faci un ALTER TABLE atunci nu poţi decât cu un ADD COLUMN (DROP COLUMN, ALTER COLUMN, ADD CONSTRAINT nu sunt implementate). Vă mai zic una (poate lucrul cel mai...) şi apoi intrăm în miezul problemei: SQLite nu implementează nici un tip de dată. Aşa că exceptând coloanele declarate ca fiind INTEGER PRIMARY KEY, putem insera orice oriunde. Altfel zis, orice coloană este capabilă să reţina un string.
Pentru a alunga confuzia haideţi să trecem la un exemplu concret:
prietenii lui Bill să facă click pe http://www.sqlite.org/sqlite3-3.3.7.bin.gz
în vreme ce inamicii lui să facă click pe http://www.sqlite.org/sqlite-2_8_17.zip
Extrageţi, şi unii şi alţii, singurul fişier din arhiva pe care tocmai aţi salvat-o pe calculator. Acest fişier o să-l denumesc de acum înainte sqlite.exe (sub linux el se cheamă în realitate sqlite3-3.3.7.bin ). Din prompt scrieţi

sqlite.exe test.db

(nu, sigur nu se va instala vre-un virus). În momentul de faţă e posibil să fiţi fericiţii posesori ai unei baze de date ce se cheamă test.db şi al unui sistem capabil să o gestioneze, ce se cheamă sqlite.exe.
În sqlite promptul este sqlite>. Cine nu vede acest prompt să o ia de la început, ceilalţi continuăm, deci haideţi să facem o tabelă, scrieţi comanda

create table personal(marca,nume,salariu) ;

nu uitaţi de ; căci SQLite nu va interpreta comanda până nu scrieţi acest ;
Acum scrieţi:

insert into personal values(123,’RADU VASILE’,1500) ;
insert into personal values(456,’POPESCU ION’,1400) ;

În momentul de faţă avem o tabelă ce se chemă personal şi care conţine 2 înregistrări. Convingeţi-vă scriind comanda (nu uitaţi de tasta Enter):

select * from personal ;

Acum că v-aţi convins, aţi remarcat că nu am declarat tipul coloanelor atunci când am creat tabela. Am fi putut scrie şi

create table personal(marca integer,nume character, salariu integer) ;

dar am fi putut scrie şi

create table personal(marca,nume “pana la 50 de caractere”,salariu “intreg pozitiv nu mai mare de 100000 ca ne ia Bodu la ochi”) ;

Căci practic, declaraţia care urmează după numele coloanei este doar o descriere, aşa cum am mai spus SQLite nu implementează tipuri de data. Asta nu-l împiedică sa returneze valoare 2900 la comanda:

select sum(salariu) from personal;

După cum vedeţi e o valoare corectă, deci chiar ne putem bizui pe SQLite.

Atenţie, am fi putut scrie comanda

insert into personal values(678,1400,’RADU ION’) ;

SQLite nu se supără (pentru el nu există tip de data). În schimb, un sum pe coloana salariu ne va returna tot valoarea 2900, ceea ce este iarăşi bine.
Tabela noastra are (măcar) o hibă: putem introduce persoane diferite cu aceeaşi marca. SQLite ne poate ajuta în acest sens aşa că haideţi să ştergem tabela, deci scrieţi:

drop table personal;

şi să o recream astfel:

create table personal(marca unique,nume character, salariu integer) ;

Încercarea de a introduce 2 înregistrări cu aceeaşi marcă va fi pedepsită acum de SQLite. În afară de comenzile standard SQL există si un set de aşa numite comenzi speciale ce nu au nevoie de separatorul ; şi pe care le gasiţi la http://www.sqlite.org/sqlite.html
Acum scrieţi comanda

.quit

Întrucât mi-am propus să vă stârnesc curiozitatea şi nu să prezint întregul sistem SQLite, mă opresc aici.

Aştept comentarii ...în funcţie de ele poate voi reveni cu o continuare.